XIII. VIRGIL ŞOTROPA:
Nãscut în 5 decembrie 1867, Gheorgheni, jud. Harghita - mori la l aprilie 1954
în Nãsãud.
Şcoala primarã în ungureşte a urmat-o !a Gheorgheni, unde tatãl sãu era notar, revenind apoi la Nãsãud pentru toatã viaţa lui lungã. Aici studiase la liceul grãniceresc, cu excepţia clasei a IV-a care o fãcu la cel nemţesc în Bistriţa, iar dupã absolvire, în 1885, continuã studiile superioare la Uiversitatea din Cluj.
Din anul şcolar 1888/'89 a fost ales profesor suplinitor provizoriu la liceul nãsãudean, predând limba românã şi limba maghiarã la clasele I-IV. între 1889 şi 1896 a lipsit de la catedrã lucrând un timp în redacţie la "Gazeta Transilvaniei" susţinându-
si în 1896 diploma de profesor în specialitatea I. maghiarã şi I. germanã, revine în învãţãmânt la Nãsãud, iar în 1898 a fost confirmat profesor suplinitor definitiv, începuse sã scrie articole de istorie între care şi despre şcolile nãsãudene (din care va alcãtui împreunã cu N. Drãganu vestita lor carte), de istoria grãnicerilor, cu deosebire urmãrind soarta regimentului în timpul revoluţiei din 1848/49.
Mai publicã si în "Transilvania", ca şi în anuarul liceului. La l ianuarie 1913 a cerut ieşirea la pensie si se va reîntoarce la catedrã la l noiembrie 1919 predând dupã împrejurãri limbile germanã si românã, istoria, filosofia, dreptul, pensionându-se definitiv la l septembrie 1933.
Marile lui fapte cãrturãreşti se realizeazã dupã Unire, cu deosebire în paginile "Arhivei Somesene" pe care a fondat-o şi a condus-o neîntrerupt pe parcursul celor 28 de numere, în fapt volume, (1924-1940). în total a publicat peste 70 de articole şi studii, unele punând în evidenţã inedite probleme ale istoriei locale ca problema rãscoalei grãnicerilor nãsãudeni, câteva din ele având dimensiunea unor cãrţi.
A fost printre cei câţiva fondatori ai Muzeului nãsãudean. Din opera lui trebuie reţinute aici.Nãsãudul, monografie (în colaborare), 1924; Istoria scoalelor nãsãudene, 1913, (în colaborare); Tãtarii în Valea Rodnei, 1924, (Extras); precum şi toate articolele şi studiile din "Arhiva Someşanã".
Academia Românã în şedinţa din 24 mai 1943, dupã ce a ascultat propunerea lui Silviu Dragomir, 1-a ales MEMBRU DE ONOARE